1. [DEX '09] CHAMOIS s. n. Piele de căprioară, de cerb, de miel sau de oaie, tăbăcită printr-un procedeu special și folosită pentru unele confecții, pentru spălatul obiectelor metalice și ca filtru de benzină. [Pr.: șamoa] – Cuv. fr.
2. [MDA2] chamois sni [At: DEX2 / P: șamoa / E: fr chamois] Piele de căprioară, de cerb, de miel sau oaie, tăbăcită printr-un procedeu special și folosită pentru confecții sau ca filtru de benzină.
3. [DEX '98] CHAMOIS s. n. Piele de căprioară, de cerb, de miel sau de oaie, tăbăcită printr-un procedeu special și folosită pentru unele confecții, pentru spălatul obiectelor metalice și ca filtru de benzină. [Pr.: șamua] – Cuv. fr.
4. [DN] CHAMOIS s.n. v. șamoa.
5. [MDN '00] CHAMOIS [ȘA-MOA] s. n. piele de căprioară, cerb, miel sau oaie, tăbăcită printr-un procedeu special, pentru unele confecții, la spălatul obiectelor metalice și ca filtru de benzină. (< fr. chamois)
6. [MDA2] șamoa [At: I. GOLESCU, C. / S și: chamois / E: fr chamois] 1 ain (Frî; rar) Galben-deschis. 2 smi Animal rumegător din munții Europei, prețuit pentru calitatea pieii (Rupicapra tragus). 3 sfi Piele de șamoa (2), de căprioară etc. tăbăcită cu untură de pește.
7. [DN] ȘAMOA s.m. Rumegător care trăiește în munții înalți ai Europei, prețuit pentru calitatea pielii sale tăbăcite; pielea tăbăcită a acestui animal. // adj. invar. (Fot.; despre hîrtie) De culoare galbenă-deschisă, gălbuie. [Scris și chamois. / cf. fr. chamois, germ. Chamois(papier)].
8. [DOOM 3] !chamois (piele) (fr.) [pron. șamŭa] (desp. -mois) s. n.
9. [DOOM 2] chamois (piele) (fr.) [pron. șamoa] (-mois) s. n., art. chamois-ul
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL