1. [DEX '09] CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext., din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră.
2. [MDA2] cetara v vz cetera
3. [MDA2] cetăra v vz cetera
4. [MDA2] cetera [At: LB / V: ~tăra, (reg) ~tara, ~ri / Pzi: ceter, și ~tăr, ceater, ceatăr, ~rez, ~tărez / E: ceteră] 1 vi (Trs) A cânta din ceteră. 2 (Pex) A cânta (din alt instrument sau din gură). 3 vt (Mol) A plictisi pe cineva cu vorba. 4 vt (Mol) A face cuiva observații Si: a certa (1).
5. [MDA2] ceteri v vz cetera
6. [CADE] ❍ CETARA, CETERA vb. tr. 1 Trans. 🎼 A cînta din ceteră, din vioară ¶ 2 Ⓕ Mold. Bucov. A plictisi, a asurzi cu vorba, cu certuri, a cicăli: nu tot cetărați pe Măria Sa, că om e dumnealui (CRG.).
7. [CADE] ❍ CETERA 👉 CETĂRA.
8. [DLRLC] CETĂRA vb. I v. cetera.
9. [DLRLC] CETERA, ceter, vb. I. 1. Intranz. (Regional) A cînta din ceteră, p. ext. din alț instrument sau. din gură. Ceteră nu-mi trebuia, Ceter am cu gura mea. POP. 2. Tranz. (Mold., Transilv.) A plictisi, a sîcîi, a bate (pe cineva) la cap. (În forma cetăra) Ia tacă-vă gura de-acum, zise Plămînzilă. Destul e o măciucă la un car cu oale! Nu tot cetărați pe măria-sa, că om e dumnealui! CREANGĂ, P. 258. – Variantă: cetăra vb. I.
10. [DLRM] CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cînta din ceteră, p. ext.. din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sîcîi. – Din ceteră.
11. [Șăineanu, ed. VI] ceterà v. Tr. Mold. 1. a cânta din ceteră; 2. a asurzi, a ameți cu vorba: nu pot cetărați pe Măria-sa, că om e dumnealui CR.
12. [Scriban] cetăréz v. tr. (ung. csatározni, a hărțui, csatarászni, -rázni, a flecări, d. csatár, hărțuitor, csáta, bătălie, ceartă, strajă, ceată. V. ceată. Cp. cu taĭfas). Trans. Mold. Bat capu, plictisesc cu vorba: nu mă maĭ cetăra și tu! – Și cétăr, céterĭ, céatără, cetărăm.
13. [Scriban] ceteréz v. intr. și tr. (d. ceteră). Maram. Cînt din ceteră.
14. [DOOM 3] cetera (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ceter, 3 ceteră; conj. prez. 1 sg. să ceter, 3 să cetere
15. [DOOM 2] cetera (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 ceteră
16. [DRAM 2021] cetera, v.i. 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu, 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră (DEX, MDA).
17. [DRAM 2015] cetera, ceter, vb. intranz. – 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu, 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră (DLRM, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL