1. [DEX '09] CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi; atestat. ◊ Certificat de alegător = (în unele state) act prin care se constată înscrierea unui cetățean în listele electorale și pe baza căruia acesta își exercită dreptul la vot. Certificat prenupțial = act medical eliberat celor ce vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. – Din fr. certificat, lat. certificatum.
2. [MDA2] certificat sn [At: LM / Pl: ~e / E: fr certificat, lat certificatum] 1 Act oficial prin care se atestă exactitatea sau autenticitatea unui act sau înscris. 2 (Îs) ~ de alegător Act prin care se constată înscrierea unui cetățean pe listele electorale, pe baza căruia se exercită dreptul de vot. 3 (Îs) ~prenupțial Certificat medical eliberat celor care vor să se căsătorească, atestând că starea sănătății lor este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii.
3. [CADE] * CERTIFICAT (pl. -ate) sn. 1 Act, mărturie în scris, adeverință prin care se încredințează că un lucru este adevărat, că există: ~ de bună purtare ¶ 2 🖋 Atestat: și-a fabricat un ~ de șapte clase (BR.-VN.) [fr.].
4. [DEX '98] CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi; atestat. ◊ Certificat de alegător = (în unele state) act prin care se constată înscrierea unui cetățean, în listele electorale și pe baza căruia acesta își exercită dreptul la vot. Certificat prenupțial = certificat medical eliberat celor ce vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. – Din fr. certificat, lat. certificatum.
5. [DLRLC] CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se certifică ceva; (învechit) atestat. V. dovadă. Certificat de absolvire. ▭ Am fost la doctor și-am scos certificat. STANCU, D. 259. ◊ Certificat de bună-purtare v. b u n.
6. [DLRM] CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se certifică ceva; (înv.) atestat. – Fr. certificat (lat. lit. certificatum).
7. [DN] CERTIFICAT s.n. Act (oficial) prin care se confirmă, se atestă ceva. [< fr. certificat, it. certificato < lat. t. certificatum].
8. [MDN '00] CERTIFICAT s. n. act oficial prin care se certifică, se atestă ceva. (< fr. certificat, lat. certificatum)
9. [Șăineanu, ed. VI] certificat n. act prin care cineva dă o mărturie despre un fapt sieși cunoscut: certificat de bună purtare, de studii.
10. [Scriban] *certificát n., pl. e (mlat. certificatum). Atestat, adeverință, înscris care întărește un fapt: certificat de absolvire a liceuluĭ. – (La școalele care eliberează „diplome”, certificatele se daŭ elevilor maĭ slabĭ.
11. [DEX '09] CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, a unui înscris etc. – Din fr. certifier, lat. certificare.
12. [MDA2] certifica vt [At: LM / Pzi: ~tific / E: fr certifier, lat certificare] 1 A confirma (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, valabilitatea unui act, înscris etc. 2 (Pex; rar) A nota (pe un act).
13. [CADE] * CERTIFICA (-fic) vb. tr. A încredința că un lucru e adevărat, a adeveri [it.].
14. [DEX '98] CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, înscris etc. – Din fr. certifier, lat. certificare.
15. [DLRLC] CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. Școala certifică absolvirea cursurilor.
16. [DLRM] CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. – Fr. certifier (lat. lit. certificare).
17. [DN] CERTIFICA vb. I. tr. A adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. [P.i. certific. / < lat. certificare, cf. it. certificare, fr. certifier].
18. [MDN '00] CERTIFICA vb. tr. a adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. (< fr. certifier, lat. certificare)
19. [Șăineanu, ed. VI] certificà v. a garanta realitatea unui lucru, a da mărturie că e adevărat.
20. [Scriban] *certífic, a -á v. tr. (lat. certi-fico, -ficáre, d. certum, sigur, și fácere, a face). Asigur, atest, mărturisesc: a certifica că un elev a trecut clasa.
21. [DOOM 3] certificat s. n., pl. certificate
22. [DOOM 2] certificat s. n., pl. certificate
23. [DOOM 3] certifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. certific, 2 sg. certifici, 3 certifică; conj. prez. 1 sg. să certific, 3 să certifice
24. [DOOM 2] certifica (a ~) vb., ind. prez. 3 certifică
25. [MDO] certifica (ind. prez. 3 sg. și pl. certifică)
26. [IVO-III] certific.
27. [GTA] CERTIFICAT DE NAVIGABILITATE act oficial eliberat de o autoritate aeronautică atestând starea (bună) tehnică a unei aeronave (a celulei, motoarelor, instalațiilor și a echipamentului de bord) precum și aptitudinea aeronavei de a transporta pasageri sau mărfuri în bune condiții. Certificatul de navigabilitate se eliberează pe baza registrelor de clasificare a aeronavelor construite, echipate și aranjate după regulile registrului respectiv.
28. [DE] CERTIFICAT (< fr., lat m.) s. n. Înscris prin care se confirmă (de către anumite organe de stat) exactitatea unui fapt ori autenticitatea unui act sau se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării anumitor drepturi de către persoana care solicită eliberarea certificatului (ex. c. de autor, c. de inovator, c. de moștenitor, c. de studii). ♦ C. de alegător = (în unele state) înscris prin care se constată înscrierea unui cetățean în listele electorale, pe baza căruia își exercită dreptul de vot. ♦ C. prenupțial = certificat medical eliberat celor care vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. ♦ Document folosit în transporturile maritime internaționale și în comerțul internațional (cu răspundere în instanță) care atestă calitatea și originea mărfii, precum și asigurarea vasului și a mărfii (c. de calitate, c. de origine). ♦ C. de origine = document prin care se atestă în ce țară a fost produsă o anumită marfă, în vederea stabilirii tarifului vamal ce urmează să i se aplice de țara importatoare. ♦ Document netransmisibil care certifică dreptul de proprietate asupra acțiunilor unei societăți. ♦ C. de asigurare = înscris care atestă plata costului serviciilor de asigurare de bunuri sau persoane.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL