1. [DEX '09] CERCEVEA, cercevele, s. f. Cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau la o ușă; lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sunt montate geamurile. [Var.: gergevea, giurgiuvea s. f.] – Din tc. çerçeve.
2. [MDA2] cercevea sf [At: (a. 1805) IORGA, S. D. VIII, 41 / V: ciorciovea, ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea / Pl: ~ele / E: tc çerçivè] 1 Cadru de lemn, format din patru stinghii, în care este prins un tablou, o oglindă Si: ramă. 2 Cadru al ușii Cf ușori. 3 Margine de lemn în care este prinsă fereastra în tocuri prin balamale Si: cadru. 4 (Pex) Pervaz. 5 (Pex) Toc. 6 (Pre) Lemnărie din mijlocul ferestrei, în care sunt prinse ochiurile de geam Si: cruce.
3. [CADE] CERCEVEA (pl. -vele) sf. 1 Pervaz de fereastră, de ușă, de tablou, de oglindă, etc.: își pleca capul tînăr peste cercevele la umbra de subt fereastră (EMIN.) [tc.].
4. [DLRLC] CERCEVEA, cercevele, s. f. Cadru de lemn (mai rar de metal) în care e fixat geamul la o fereastră (v. pervaz) sau la o ușă (v. ușor); lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sînt montate geamurile. Au sunat cercevelele ferestrelor ca zguduite de o mînă nevăzută. SADOVEANU, N. F. 10. Cineva bătuse de două ori foarte deslușit în cercevea: tac! tac! SADOVEANU, M. 170. Scoate o scară de mătase, o aruncă pe fereastră și leagă capătul de cercevea. NEGRUZZI, S. III 183. – Pl. și: cerceveli (EMINESCU, N. 38). – Variante: gergevea (DELAVRANCEA, T. 21), giurgiuvea (BOGZA, A. Î. 464) s. f.
5. [DLRM] CERCEVEA, cercevele, s. f. Cadru în care este fixat geamul la o fereastră (v. pervaz) sau la o ușă (v. ușor); lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei. [Var.: gergevea, giurgiuvea s. f.] – Tc. çerçeve.
6. [Șăineanu, ed. VI] cerceveà f. 1. ramă de tablou; 2. încadrarea unei ferestre sau uși. [Turc. ČERCEVÈ, lit; patru bucăți de lemn, de unde și variantele muntene ciorciovea și giurgiuvea].
7. [Scriban] cerceveá f., pl. ele (turc. čerčive, čerčeve, cadru, pervaz, cercevea, d. pers. čarčive, adică „patru lemne”). Cadru care ține geamurile ferestreĭ. – Și cĭurcĭuvea (Mold.), cĭorcĭovea, gĭurgĭuvea (Munt.) și gergevea (Munt. vest).
8. [DEX '09] GERGEVEA s. f. v. cercevea.
9. [DEX '09] GIURGIUVEA s. f. v. cercevea.
10. [MDA2] ciorciovea sf vz cercevea
11. [MDA2] ciurciuvea sf vz cercevea
12. [MDA2] georgeovea sf vz cercevea
13. [MDA2] gergevea sf vz cercevea
14. [MDA2] giuriuvea sf vz cercevea
15. [CADE] ❍ CIURGIUVEA = CERCEVEA.
16. [CADE] GIURGIUVEA – CERCEVEA.
17. [DEX '96] GIURGIUVEA s. f. V. cercevea.
18. [Șăineanu, ed. VI] ciorcioveà f. V. cercevea.
19. [Șăineanu, ed. VI] giurgiuveà f. V. cercevea: portret pus în niște giurgiuvele de lemn.
20. [Scriban] cĭorcĭoveá, V. cercevea.
21. [Scriban] cĭurcĭuveá, V. cercevea.
22. [Scriban] gergeveá, V. cercevea.
23. [Scriban] gĭurgĭuveá, V. cercevea.
24. [DOOM 3] cercevea s. f., art. cerceveaua, g.-d. art. cercevelei; pl. cercevele
25. [DOOM 2] cercevea s. f., art. cerceveaua, g.-d. art. cercevelei; pl. cercevele, art. cercevelele
26. [MDO] cercevea
27. [IVO-III] cercevea, -vele.
28. [DER] cercevea (cercevele), s. f. – 1. Cadru de ușă, și mai ales de fereastră. – 2. Lemnăria în formă de cruce din mijlocul ferestrei. – Var. ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea. Mr. circive, megl. čărčăvel. Tc. çerçive (Cihac, II, 560; Roesler 607; Șeineanu, II, 101; Meyer 446; Lokotsch 411; Graur, Viața rom., 1940, nr. 3, p. 110); cf. ngr. τσερτσεβὲς, alb. čerčivë, bg. čerčeve.
29. [Argou] giurgiuvea, giurgiuvele s. f. cercevea
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL