1. [DEX '09] CERBOAICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Cerb + suf. -oaică.
2. [MDA2] cerboaică sf [At: H XI, 231 / Pl: ~ice / E: cerb + -oaică] 1-2 Femelă a cerbului (1-2) Si: cearbă (1-2), cerboaie (1-2) Cf ciută.
3. [CADE] CERBOAICĂ (pl. -ce), CERBOAIE sf. 🐒 = CIUTĂ: împăratul... porunci lui Ercule să-i aducă... cerboaica cea cu coarnele de aur (ISP.) [cerb].
4. [DLRLC] CERBOAICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului.
5. [DLRM] CERBOAICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Din cerb + suf. -oaică.
6. [Scriban] cerboáĭcă f. (oa dift.). Cĭută, femeia cerbuluĭ.
7. [DOOM 3] cerboaică s. f., g.-d. art. cerboaicei; pl. cerboaice
8. [DOOM 2] cerboaică s. f., g.-d. art. cerboaicei; pl. cerboaice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL