1. [DEX '09] CENTURIAT, -Ă, centuriați, -te, adj. (Rar) De centurie, al centuriei; repartizat pe centurii. [Pr.: -ri-at] – Din lat. centuriatis.
2. [MDA2] centuriat, ~ă a [At: MAIORESCU, CR III, 116 / P: ~ri-at / Pl: ~ați, ~e / E: lat centuriatus] 1 Referitor la centurie. 2 Al centuriei. 3 De centurie. 4 Repartizat pe centurii.
3. [DEX '98] CENTURIAT, -Ă, centuriați, -te, adj. De centurie, al centuriei; repartizat pe centurii. [Pr.: -ri-at] – Din lat. centuriatis.
4. [DN] CENTURIAT, -Ă adj. De centurie, al centuriei; repartizat pe centurii (1). [Pron. -ri-at. / < lat. centuriatus].
5. [MDN '00] CENTURIAT, -Ă adj. referitor la centurie; pe centurii (1). (< fr. centuriate, lat. centuriatus)
6. [DOOM 3] centuriat (rar) (desp. -ri-at) adj. m., pl. centuriați; f. centuriată, pl. centuriate
7. [DOOM 2] centuriat (rar) (-ri-at) adj. m., pl. centuriați; f. centuriată, pl. centuriate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL