1. [DEX '09] CEAMUR s. n. (Reg.) Material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Din tc. çamur.
2. [MDA2] ceamur sms [At: SEVASTOS, N. 2/5 / V: ~i, cem~, cia~, cim~ / Pl: ~uri[1] / E: tc çamur] (Reg) 1 Pământ muiat cu apă și amestecat cu paie, pentru tencuit. 2 Lut frământat bine pentru construitul caselor. 3 (Pex) Amestec de nisip, var și apă Cf imală, muruială, chirpici.
3. [CADE] CEAMUR sbst. Lut frămîntat bine cu paie pentru tencuitul pereților (RV.-CRG.): feciorii ascultau tăcuți, în umbra zidului de ~ (SAD.) [tc.].
4. [DLRLC] CEAMUR s. m. (Regional) Lut amestecat cu paie și bine frămîntat, care se folosește la tencuit sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. Traian ațîța focul la o vatră adăpostită de cărămizi de ceamur. SADOVEANU, P. M. 245. Pe șes și în unele locuri din Dobrogea, casele se fac din ceamur. SEVASTOS, N. 2.
5. [DLRM] CEAMUR s. m. (Reg.) Lut frămîntat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Tc. çamur „noroi”.
6. [Șăineanu, ed. VI] ceamur n. tencueală din humă frământată cu paie și uscată la soare. [Turc. ČAMUR, humă].
7. [Scriban] ceamúr n., pl. inuz. urĭ (turc. čamur, noroĭ). Dobr. ș. a. Lut ud amestecat cu paĭe ș. a. din care se fac părețiĭ caselor țărăneștĭ. V. chirpicĭ, vălătuc.
8. [MDA2] ceamuri sfp vz ceamur
9. [MDA2] cemur sn vz ceamur
10. [MDA2] ciamur sm vz ceamur
11. [MDA2] cimur sms vz ceamur
12. [CADE] CEMUR = CEAMUR.
13. [DOOM 3] ceamur (reg.) s. n.
14. [DOOM 2] ceamur (reg.) s. n.
15. [DER] ceamur (-ruri), s. n. – Mortar. Tc. çamur. Înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL