1. [DEX '09] CAZEMATĂ, cazemate, s. f. Lucrare de apărare, construită din lemn și pământ sau din beton armat, în care sunt instalate diferite mijloace de luptă împotriva artileriei și împotriva bombardamentelor aeriene; buncăr (4). ♦ Încăpere blindată pe nave, unde sunt instalate tunurile de calibru mijlociu. – Din fr. casemate.
2. [MDA2] cazemată sf [At: V. ROM. noiembrie 1950, 113 / Pl: ~te / E: fr casemate] 1 Fortificație izolată, contruită din lemn și pământ sau din beton armat, în care sunt instalate mijloace de luptă (antiaeriene). 2 Militarii dintr-o cazemată (1). 3 Fortificația împreună cu ocupanții ei. 4 (Pan) Închisoare subterană. 5 Ocupanții cazematei (4). 6 Închisoarea împreună cu ocupanții ei. 7 Încăpere blindată pe nave, unde sunt instalate tunuri de calibru mijlociu.
3. [CADE] *CAZEMATĂ (pl. -ate) sf. 🎖️ Boltă săpată sub pămînt spre a servi de adăpost contra gloanțelor și țurțurilor (🖼 1008) [fr.].
4. [DLRLC] CAZEMATĂ, cazemate, s. f. Fortificație de beton armat sau de lemn și pămînt, care protejează personalul și armamentul aflat înăuntru de focul artileriei și de bombardamentele aeriene. În fața pădurii se aflau șapte cazemate. CAMILAR, N. I 241. ♦ Încăpere blindată, pe vapoare, pentru instalarea tunurilor de calibru mijlociu.
5. [DLRM] CAZEMATĂ, cazemate, s. f. Fortificație, încăpere blindată care protejează personalul și armamentul aflat înăuntru împotriva focului artileriei și împotriva bombardamentelor aeriene. – Fr. casemate.
6. [DN] CAZEMATĂ s.f. Fortificație izolată care protejează împotriva proiectilelor, bombelor etc. oamenii și armamentul închiși înăuntru. ♦ Încăpere blindată pe nave, unde sunt instalate tunurile de calibru mijlociu. [< fr. casemate, cf. it. casamatta].
7. [MDN '00] CAZEMATĂ s. f. 1. fortificație izolată servind ca amplasament de tragere, împotriva proiectilelor, bombelor etc.; buncăr. 2. compartiment blindat sub puntea navelor de linie, tunuri de calibru mijlociu. (< fr. casemate)
8. [Șăineanu, ed. VI] cazemată f. pământ ridicat sub fortificațiuni pentru așezarea tunurilor.
9. [Scriban] *cazemátă f., pl. e (fr. casemate, d. it. casa matta, „casă nebună”). Arm. Fortificațiune subterană boltită.
10. [MDA2] casemată sf vz cazemată
11. [DOOM 3] cazemată s. f., g.-d. art. cazematei; pl. cazemate
12. [DOOM 2] cazemată s. f., g.-d. art. cazematei; pl. cazemate
13. [MDO] cazemată
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL