[Scriban] *cavalerízm n., pl. urĭ și e (d. cavaler). O instituțiune feudală militară și religioasă proprie ordinuluĭ noblețeĭ și aĭ căreĭ membri, într’o epocă de violențe continue, îșĭ puseră sabia și forța în serviciul dreptuluĭ și al celor slabĭ. (Această instituțiune, ale căreĭ rădăcinĭ se crede că se găsesc în obiceĭurile germanice, se dezvoltă în evul mediŭ supt influența creștinizmuluĭ și a spirituluĭ de asociațiune. Cavaleriĭ, care exaltară sentimentu onoriĭ [cum o înțelegeaŭ eĭ] pînă la un grad neștiut pînă atuncĭ, eraŭ supușĭ formalităților uneĭ recepțiunĭ solemne și trebuĭaŭ să împlinească anumite condițiunĭ: te nășteaĭ nobil, dar te făceaĭ cavaler). Fig. Corectitudine și generozitate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL