1. [MDA2] caterisire sf [At: (a. 1761) URICARIUL VII, 29/14 / V: ~res~ / Pl: ~ri / E: caterisi] 1 Destituire a unui preot Si: (pfm) răspopire, (înv) caterisis (1), caterisit1 (1). 2-3 (Pop) Excludere (a unui călugăr sau) a unei călugărițe din comunitatea monahală Si: (înv) caterisis (2-3) caterisit1 (2). 4-5 (Înv; pan; d. laici) (Demitere sau) retrogradare.
2. [DEX '09] CATERISI, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. – Din ngr. kathíresa (aor. lui katheró „degradez”).
3. [MDA2] cateresi vt vz caterisi
4. [MDA2] cateresire sf vz caterisire
5. [MDA2] caterisi vt [At: (a. 1764) URICARIUL I, 310/8 / V: ~resi / Pzi: ~sesc / E: ngr ϰαθαιρω (aor ϰαθάρησα) „degradez”] 1 (Bis) A destitui un preot Si: (pfm) a răspopi. 2-3 (Pex) A exclude (un călugăr sau) o călugăriță din comunitatea monahală. 4-5 (Înv; pan; d. laici) (A demite sau) a retrograda.
6. [CADE] CATERISI (-isesc) vb. tr. ⛪ A destitui, a scoate din demnitatea de preot: dacă vre-unul din clerici ar îndrăzni să ocărască pe episcop... să se caterisescă PRV.-MB. [ngr.].
7. [DLRLC] CATERISI, caterisesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la preoți, călugări etc.) A destitui din funcție; a răspopi.
8. [DLRM] CATERISI, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. – Ngr. kathero „degradez” (aor. katherisa).
9. [Șăineanu, ed. VI] caterisì v. a destitui, a depune (vorbind de preoți). [Gr. mod.].
10. [Scriban] caterisésc v. tr. (ngr. kathairó, aor. kathérisa, distrug, destituĭ. V. cateretic. Vechĭ. Degradez, destituĭ, vorbind de clericĭ. V. răspopesc.
11. [DOOM 3] caterisi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. caterisesc, 3 sg. caterisește, imperf. 1 cateriseam; conj. prez. 1 sg. să caterisesc, 3 să caterisească
12. [DOOM 2] caterisi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. caterisesc, imperf. 3 sg. caterisea; conj. prez. 3 să caterisească
13. [DER] caterisi (caterisesc, caterisit), vb. – A răspopi. Ngr. ϰαθαιρῶ, aorist ϰαθαίρησα „a degrada” (Tiktin; DAR; Gáldi 162).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL