Definiție și ce înseamnă catacreză

1. [MDA2] catacreză sf vz catahreză

2. [CADE] *CATACREZĂ (pl. -ze) 📖 Figură de retorică prin care se aplică unui cuvînt înțelesul unui alt obiect asemănător: o foaie de hîrtie; a încăleca pe zid, etc. [fr. < gr.].

3. [DN] CATACREZĂ s.f. v. catahreză.

4. [Șăineanu, ed. VI] catacreză f. figura de retorică, aplicarea unei vorbe la alt obiect întru câtva asemănător: călare pe băț.

5. [Scriban] *catacréză f., pl. e (vgr. katá-hresis, abuz. V. catahris). Ret. Întrebuințarea unuĭ cuvînt ca să numeștĭ alt-ceva: capra trăsuriĭ, broasca ușiĭ (fiind-că seamănă cu capra, animalu care se suĭe pe locurĭ înalte, și cu broasca, batracianu cel lat). V. retorică.

6. [DEX '09] CATAHREZĂ, catahreze, s. f. Figură de stil care constă în transferarea înțelesului unui cuvânt asupra altui cuvânt cu înțeles apropiat. – Din fr. catachrèse, lat. catachresis.

7. [MDA2] catahreză sf [At: DA ms / V: ~acr~ / Pl: ~ze / E: fr catachrése, lat catachresis] Figură de stil care constă în transferarea înțelesului unui cuvânt asupra altui cuvânt cu înțeles apropiat.

8. [DLRM] CATAHREZĂ, catahreze, s. f. Figură retorică prin care se atribuie unui cuvînt înțelesul altui cuvînt cu sens apropiat. – Fr. catachrèse (lat. lit. catachresis).

9. [DN] CATAHREZĂ s.f. Figură de stil constînd în atribuirea înțelesului unui cuvînt altui cuvînt cu sens apropiat. [Pl. -ze, var. catacreză s.f. / < fr. catachrèse, cf. lat. catachresis, gr. katachresis – abuz].

10. [MDN '00] CATAHREZĂ s. f. figură de stil prin atribuirea înțelesului unui cuvânt altui cuvânt cu sens apropiat. (< fr. catachrèse, lat. catachresis, gr. katachresis, abuz)

11. [IVO-III] catacreză.

12. [DOOM 3] catahreză (desp. -ta-hre-) s. f., g.-d. art. catahrezei; pl. catahreze

13. [DOOM 2] catahreză (-ta-hre-) s. f., g.-d. art. catahrezei; pl. catahreze

14. [DE] CATACREZĂ (CATAHREZĂ) (< fr.; s gr. kathachresis „folosire abuzivă”) s. f. 1. Folosirea improprie a unui cuvînt în locul altuia. 2. Figură de stil, constînd din folosirea abuzivă sau metaforică a unui cuvînt, pentru a indica un obiect care nu are denumire proprie (de ex. „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro