1. [DCR2] casă-muzeu s. f. Casă a unei personalități în care s-a deschis un muzeu ◊ „În cadrul acțiunilor organizate la casa-muzeu H.C. Andersen, Ion Pas, traducătorul în limba română al povestirilor lui Andersen, a citit povestirea «Straiele noi ale împăratului».” Sc. 5 IV 63 p. 3. ◊ „Și așa cum stau pe bancă în ograda casei-muzeu, înconjurat de pomi și flori, în zumzetul dulce al albinelor, glasul lui Toader Hrib sună ca un text de cronică și am sentimentul că sunt martorul unei clipe de istorie.” Sc. 10 X 76 p. 1. ◊ „Sevilla este cunoscută și recunoscută după ruinele sale romane, după podul Alcantara și casa muzeu a lui El Greco.” I.B. 7 V 86 p. 4; v. și Mag. 7 I 67 p. 4, R.l. 24 I 73 p. 5, R.lit. 27 IX 84 p. 23 (din casă + muzeu)
2. [DOOM 3] casă-muzeu s. f., g.-d. art. casei-muzeu; pl. case-muzeu
3. [DOOM 2] *casă-muzeu s. f., g.-d. art. casei-muzeu; pl. case-muzeu
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL