1. [DEX '09] CASAP, casapi, s. m. (Reg.) Măcelar. ♦ Fig. Om crud. – Din tc. kasap.
2. [MDA2] casap sm [At: (a. 1693) ap. ȘIO / V: căs~, ha~ / Pl: ~i / E: tc kasap] 1 (Reg) Măcelar. 2 (Fig) Om rău, crud. 3 (Tcî; îc) ~-bașa Starostele măcelarilor la turci sau la tătari, însărcinat a cumpăra vite în caz de război. 4 (Tcî; îc) ~-bașalâc Funcția de casap-bașa.
3. [CADE] ❍CASAP, CĂSAP sm. Mold. Bucov. Băn. Măcelar: ai fost căsap cailor, iar acum te făcuși doctor să-i vindeci ȚICH. [tc.].
4. [DLRLC] CASAP, casapi, s. m. Măcelar. Am grăit cu păpușoii așa cum grăiește omul, noaptea, cu vitele pe care a doua zi le vinde casapului. CAMILAR, TEM. 238. Casapii dau buzna la miei, Vîrîndu-le-n gîtiți cuțitul. LESNEA, A. 82. ◊ Fig. Om crud. Fabiani pentru voi e păstor; pentru noi e casap. NEGRUZZI, S. III 266. – Variantă: căsap (SBIERA, P. 272) s. m.
5. [DLRM] CASAP, casapi, s. m. (Reg.) Măcelar. ♦ Fig. Om crud. – Tc. kasap.
6. [Șăineanu, ed. VI] casap m. Mold. măcelar: casapi dela Diu, haiduci dela Jiu POP. [Turc. KASAP].
7. [Scriban] casáp m. (turc. [d. ar.] kasab, pop. kasap). Est. Măcelar.
8. [MDA2] căsap sm vz casap
9. [MDA2] hasap sm vz casap
10. [DLRLC] CĂSAP s. m. v. casap.
11. [DOOM 3] casap (reg.) s. m., pl. casapi
12. [DOOM 2] casap (reg.) s. m., pl. casapi
13. [IVO-III] casap.
14. [DER] casap (casapi), s. m. – Măcelar. – Mr. căsap, megl. casap. Tc. kasab, din per. hasap, cuman. casap (Șeineanu, II, 92; Meyer 177; Lokotsch 1118; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰασάπης, alb., bg., sb. kasap. – Der. căsăpi, vb. (a omorî, a măcelări); căsăpie, s. f. (măcelărie); casap-bașa, s. m. (căpetenie a breslei măcelarilor).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL