1. [DEX '09] CARTOGRAFIA, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie.
2. [MDA2] cartografia vt [At: DA ms / Pzi: ~iez / E: cartografie] A executa hărți și planuri topografice.
3. [DLRLC] CARTOGRAFIA, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. – Pronunțat: -fi-a.
4. [DN] CARTOGRAFIA vb. I. tr. A executa hărți și planuri topografice. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < cartografie].
5. [MDN '00] CARTOGRAFIA vb. tr. a executa hărți și planuri topografice. (< cartografie)
6. [DEX '09] CARTOGRAFIE s. f. Disciplină care studiază metodele și tehnica de întocmire și folosire a hărților și a planurilor topografice. – Din fr. cartographie.
7. [MDA2] cartografie sf [At: HASDEU, I. C. 33 / Pl: ~ii / E: fr cartographie] Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice.
8. [CADE] *CARTOGRAFIE sf. 🌍 Arta de a desena hărți geografice [fr.].
9. [DEX '98] CARTOGRAFIE s. f. Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice. – Din fr. cartographie.
10. [DLRLC] CARTOGRAFIE s. f. Știința metodelor și procedeelor de întocmire a hărților și a planurilor topografice; tehnica întocmirii lor.
11. [DLRM] CARTOGRAFIE s. f. Știința metodelor și procedeelor de întocmire a hărților și a planurilor topografice; tehnica întocmirii lor. – Fr. cartographie.
12. [DN] CARTOGRAFIE s.f. Tehnica și arta de a întocmi hărți și planuri topografice. [< fr. cartographie].
13. [MDN '00] CARTOGRAFIE s. f. 1. disciplină care studiază metodele și procedeele de a întocmi hărți și planuri topografice. 2. metodă de înregistrare a prezenței, frecvenței etc. unui fenomen, prin cartograme și hărți. 3. (med.) reprezentare ecografică a potențialelor electrice ale corpului. (< fr. cartographie)
14. [Șăineanu, ed. VI] cartografie f. arta de a desena hărți geografice.
15. [Scriban] *cartografíe f. (d. cartă, adică „hartă”, și -grafie). Arta de a desemna hărțĭ.
16. [DOOM 3] cartografia (a ~) (desp. -to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 1 sg. cartografiez (desp. -fi-ez), 3 cartografiază, 1 pl. cartografiem; conj. prez. 1 sg. să cartografiez, 3 să cartografieze; ger. cartografiind (desp. -fi-ind)
17. [DOOM 2] cartografia (a ~) (-to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 cartografiază, 1. pl. cartografiem (-fi-em); conj. prez. 3 să cartografieze; ger. cartografiind (-fi-ind)
18. [MDO] cartografia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. cartografiază, 1 pl. cartografiem, ger. cartografiind)
19. [DOOM 3] cartografie (desp. -to-gra-) s. f., art. cartografia, g.-d. cartografii, art. cartografiei
20. [DOOM 2] cartografie (-to-gra-) s. f., art. cartografia, g.-d. cartografii, art. cartografiei
21. [DETS] CARTO- „hartă, plan”. ◊ gr. khartes „foaie de papirus, document” > fr. charto- și carto-, engl. charto- și carto-, it. carto-, germ. karto- > rom. carto-. □ ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cartografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care studiază modelele și tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a unor fenomene statistice, repartizate teritorial; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul teoretic și practic al hărților; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care studiază metodele și instrumentele folosite în măsurarea suprafețelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Totalitatea fișelor de evidență cuprinzînd date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție. 2. Colecție de hărți geografice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL