1. [DEX '09] CARENARE, carenări, s. f. (Rar) Carenaj. – V. carena.
2. [MDA2] carenare sf [At: DEX2 / Pl: ~nări / E: carena] (Rar) 1-5 Carenaj (1-5).
3. [DN] CARENARE s.f. Acțiunea de a carena și rezultatul ei; carenaj. [< carena].
4. [DEX '09] CARENA, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A echipa un vehicul cu carenaj. 3. A curăța carena unei nave de depuneri vegetale și animale și a o vopsi. – Din fr. caréner, lat. carenare.
5. [MDA2] carena vt [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: fr caréner, lat carenare] 1 A repara (1) carena unei nave. 2 A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 3 A acoperi cu tablă suprafața unui vehicul de mare viteză. 4 A curăța carena (1) unei nave de corpurile străine (alge, scoici etc.) lipite de ea.
6. [DEX '98] CARENA, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. – Din fr. caréner, lat. carenare.
7. [DN] CARENA vb. I. tr. 1. (Mar.) A curăți carena unei nave de corpurile străine (alge, scoici etc.) lipite de ea. ♦ A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. [Cf. fr. caréner, it. carenare].
8. [MDN '00] CARENA vb. tr. 1. a repara, a curăți carena unei nave. 2. a așeza o navă pe o coastă în vederea reparării carenei. 3. a acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul. (< fr. caréner, it. carenare)
9. [DOOM 3] carena (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. carenez, 3 carenează; conj. prez. 1 sg. să carenez, 3 să careneze
10. [DOOM 2] carena (a ~) vb., ind. prez. 3 carenează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL