1. [DEX '09] CARDINALAT s. n. (Rar) Demnitatea de cardinal (II). – Din fr. cardinalat, lat. cardinalatus.
2. [MDA2] cardinalat sn [At: BĂLCESCU, M. V. 327 / E: fr cardinalat, lat cardinalatus] 1 (Rar) Demnitatea de cardinal (6). 2 Perioadă în care cineva deține titlul de cardinal (5).
3. [CADE] *CARDINALAT sbst. ⛪ Demnitatea de cardinal [fr.].
4. [DLRLC] CARDINALAT s. n. Demnitatea de cardinal. Dorea în tot chipul să cîștige favorul împăratului, ca printr-însul să dobîndească cardinalatul. BĂLCESCU, O. II 219.
5. [DLRM] CARDINALAT s. n. (Rar) Demnitatea de cardinal. – Fr. cardinalat (lat. lit. cardinalatus).
6. [DN] CARDINALAT s.n. Demnitate de cardinal. [Cf. fr. cardinalat, it. cardinalate].
7. [MDN '00] CARDINALAT s. n. 1. demnitatea de cardinal1 (I). 2. colegiu al cardinalilor. (< fr. cardinalat, lat. cardinalatus)
8. [Scriban] *cardinalát n., pl. e (lat. bisericesc cardinalatus). Demnitatea de cardinal (prelat).
9. [DOOM 3] cardinalat (rar) s. n.
10. [DOOM 2] cardinalat (rar) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL