1. [DEX '09] CARBONIZARE, carbonizări, s. f. Acțiunea de a se carboniza și rezultatul ei. – V. carboniza.
2. [MDA2] carbonizare sf [At: GHEREA, ST. CR. 144/ Pl: ~zări / E: carboniza] 1 Descompunere termică a cărbunilor, în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen Si: carbonizat1 (1). 2 Prefacere a lemnelor în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer Si: carbonizat1 (2). 3 Descompunere, prin ardere, a materiilor organice Si: carbonizat1 (3).
3. [DLRLC] CARBONIZARE, carbonizări, s. f. Acțiunea de a (se) carboniza; prefacere, transformare în cărbuni; ardere. Cărbunii naturali provin din carbonizarea lentă a resturilor de plante terestre și acvatice.
4. [DLRM] CARBONIZARE, carbonizări, s. f. Acțiunea de a se carboniza.
5. [DN] CARBONIZARE s.f. Acțiunea de a se carboniza și rezultatul ei; procedeu de descompunere termică a cărbunelui în absența aerului. [< carboniza].
6. [DEX '09] CARBONIZA, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser.
7. [MDA2] carboniza vtr [At: DA / Pzi: ~zez / E: fr carboniser] 1-2 (D. cărbuni) A (se) descompune termic în absența oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen. 3-4 (D. lemne) A (se) preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer. 5-6 (D. alte materii organice) A (se) descompune (prin ardere).
8. [CADE] *CARBONIZA (-izez) vb. tr. și refl. 🔬 A se preface în cărbune [fr.].
9. [CADE] *CARBONIZAȚIUNE, *CARBONIZAȚIE sf. 🔬. Faptul de a (se) carboniza: prefacere în cărbune [fr.].
10. [DLRLC] CARBONIZA, carbonizez, vb. I. Refl. A se preface în cărbuni (prin ardere). Lemnul s-a carbonizat. ▭ În mirosul de rășină și de carne carbonizată... păstorii începură să adune vitele. BOGZA, C. O. 36.
11. [DLRM] CARBONIZA, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere); (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Fr. carboniser.
12. [DN] CARBONIZA vb. I. refl. A se preface în cărbuni (prin ardere); a se face scrum. [< fr. carboniser].
13. [MDN '00] CARBONIZA vb. refl. 1. (despre cărbuni) a se descompune termic în absența oxigenului din aer. 2. (despre lemne) a se transforma în cărbuni (prin ardere); (despre substanțe organice) a se face scrum. (< fr. carboniser)
14. [Șăineanu, ed. VI] carbonizà v. a preface în cărbune.
15. [Scriban] *carbonizéz v. tr. (fr. carboniser). Prefac în cărbune saŭ în scrum.
16. [DOOM 3] carbonizare s. f., g.-d. art. carbonizării; pl. carbonizări
17. [DOOM 2] carbonizare s. f., g.-d. art. carbonizării; pl. carbonizări
18. [DOOM 3] carboniza (a ~) vb., ind. prez. 3 carbonizează, imperf. 3 pl. carbonizau; conj. prez. 3 să carbonizeze
19. [DOOM 2] carboniza (a ~) vb., ind. prez. 3 carbonizează
20. [IVO-III] carbonizez.
21. [DE] CARBONIZARE (< carboniza) s. f. Procedeu de descompunere termică a cărbunelui în absența aerului, prin care se obțin cocs, hidrocarburi alifatice, olefinice și aromatice, amoniac, hidrogen, azot, oxid și dioxid de carbon; cocsificare. ♦ Carbonizarea lemnului = procedeu de descompunere termică a lemnului în bocșe, retorte sau cuptoare în vederea obținerii cărbunelui de lemn, a acidului pirolignos etc.; mangalizare. Carbonizarea lînii = înlăturare a impurităților vegetale (scaieți, pleavă etc.), pe care le conține lîna, prin tratarea acesteia cu soluția diluată de acid sulfuric (37%), urmată de cardare, neutralizare și uscare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL