1. [MDN '00] CARACTEROPATIE s. f. complex de trăsături caracteriale anormale care influențează negativ comportarea socială. (< fr. caractéropathie)
2. [DETS] CARACTERO- „caracter, trăsături psihice”. ◊ gr. kharakter „semn gravat, amprentă, imprimare” > fr. caractéro-, germ. charaktero- > rom. caractero-. □ ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în caracterologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază structura și dezvoltarea caracterelor; ~patie (v. -patie), s. f., complex de trăsături caracteriale patologice care influențează negativ comportarea socială.
3. [DE] CARACTEROPATIE (< fr.) s. f. Ansamblu de trăsături caracteriale anormale, întîlnit în special în psihopatii (cu care adesea se confunda), ce influențează negativ comportamentul. Anormalitatea (perversiuni, obsesii) poate privi orientarea persoanei (atitudinea față de societate, de muncă, față de o altă persoană sau față de sine) ori voința ei, exprimîndu-se prin dificultatea adaptării sociale.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL