1. [MDA2] caracatâr sm [At: I. CR. II, 22 / V: cala~ / Pl: ~i / E: tc qara katyr „catâr prost”] (Tcî) 1 Bocanc. 2 Papuc mare, greu Cf calevri, galenți, iminei.
2. [Scriban] caracatîr, calacatîr, calatîr și caladîr m. (turc.?). Mold. Pl. Papucĭ ordinarĭ de purtat în casă, tîrlicĭ, bușmachiĭ.
3. [DAR] caracatâr (calacatâr), caracatâri, s.m. (înv.) papuc fără toc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL