1. [MDN '00] CANTILAȚIE s. f. formă a serviciului religios, psalmodiere a liniei melodice, în care predomină recitativele și recitările. (după lat. cantilare, a fredona)
2. [DTM] cantilație (< lat. cantilare, „a fredona”), termen ce desemnează o specie de psalmodie*, apropiată de recitare, utilizată în cântul liturgic gregorian*.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL