1. [DEX '09] CAMĂTĂ, camete, s. f. Dobândă (excesivă) încasată de cămătar pentru sumele date cu împrumut. – Din sl. kamata.
2. [MDA2] camătă sf [At: CORESI, EV. 7/15 / Pl: ~mete / E: vsl камата] Dobândă (excesivă) pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut.
3. [CADE] CAMĂTĂ (pl. -mete) sf. ⚚ 1 ‡ Dobîndă: preotul ... de va împrumuta pe vre-un om .. și va lua ~ ... să fie oprit de preoție PRV. -MB. ¶ 2 Dobîndă peste măsură de mare, neomenoasă: ajunsese să plătească ... ~ din ce în ce mai pipărată CAR. [vsl. kamata < gr.].
4. [DEX '98] CAMĂTĂ, camete, s. f. Dobândă (excesivă) pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut. – Din sl. kamata.
5. [DLRLC] CAMĂTĂ, camete, s. f. (În orînduirile sociale bazate pe exploatare) Dobîndă mare pe care o ia cămătarul pentru banii împrumutați cuiva. Și pe tine te perpelește pe jăratec, ai?... Îi învăț eu minte să mai ia camătă. DUMITRIU, B. F. 32.
6. [DLRM] CAMĂTĂ, camete, s. f. Dobîndă (excesivă) pe care o ia cămătarul. – Slav (v. sl. kamata < gr.).
7. [Șăineanu, ed. VI] camătă f. dobândă mai presus de taxele legale. [Gr. bizantin KÀMATOS].
8. [Scriban] cámătă f., pl. ete (vsl. kámata, kámato, dobîndă, d. mgr. și ngr. kámatos, muncă, cîștig, d. kámno, lucrez). Defav. Uzură, cîștig din banĭ dațĭ cu împrumut. V. aslam.
9. [DOOM 3] camătă s. f., g.-d. art. cametei; pl. camete
10. [DOOM 2] camătă s. f., g.-d. art. cametei; pl. camete
11. [DER] camătă (camete), s. f. – Dobîndă pentru împrumut. Ngr. ϰάματος (Roesler 568; Meyer 169; Murnu 9; Pușcariu, Lr., 260; Sandfeld 18); cf. sl. kamata, alb. kametë, mag. kamat. După Edelspacher, 15, mag. kómota se explică prin rom.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL