1. [DEX '09] CAMPANILĂ, campanile, s. f. 1. Clopotniță în formă de turn înalt, construită lângă o biserică sau chiar deasupra ei (caracteristică arhitecturii italiene din sec. XI-XVI). 2. Turnuleț situat în partea superioară a unui edificiu, în care se află un clopot, un orologiu etc. – Din it. campanile.
2. [MDA2] campanilă sf [At: DEX2 / Pl: ~le / E: it campanile] 1 Clopotniță în formă de turn înalt, construită lângă o biserică sau chiar deasupra ei (caracteristică arhitecturii italiene în secolele XI-XVI). 2 Turnuleț situat în partea superioară a unui edificiu, în care se află un clopot, un orologiu etc.
3. [DLRM] CAMPANILĂ, campanile, s. f. Clopotniță în formă de turn înalt, construită lîngă o biserică sau chiar deasupra ei, caracteristică arhitecturii italiene dintre secolele al XI-lea – al XVI-lea. – It. campanile.
4. [DN] CAMPANILĂ s.f. 1. Clopotniță construită de obicei separat de biserică și întîlnită mai ales în Italia. 2. Lanternă (3) [în DN][1] mică, așezată deasupra unui dom ca decorație. [< it., fr. campanile].
5. [MDN '00] CAMPANILĂ s. f. 1. clopotniță (turn înalt) construită separat de biserică, în Italia. 2. lanternă (3) mică, deasupra unui dom, ca decorație. (< it., fr. campanile)
6. [DCR2] campanella s. f. (greșit pentru campanile) ◊ „Proiectul ansamblului [bisericii greco-catolice de la Cluj] cuprinde: biserica-sanctuar [...], o clopotniță (o campanella italiană), centrul de formare spirituală a familiei.” R.l. 24 VII 93 p. 2 (din it. campanella; DN3; în citat se face confuzia între campanella „clopoțel” și campanile „clopotniță”)
7. [DOOM 3] campanilă (clopotniță) s. f., g.-d. art. campanilei; pl. campanile
8. [DOOM 2] campanilă (clopotniță) s. f., g.-d. art. campanilei; pl. campanile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL