1. [MDA2] calificațiune sf vz calificație
2. [CADE] *CALIFICAȚIUNE, *CALIFICAȚIE sf. Atribuirea unei calități, unui titlu [lat.].
3. [Șăineanu, ed. VI] calificați(un)e f. atribuirea unei calități sau a unui titlu.
4. [Scriban] *calificațiúne f. (mlat. qualificátio, -ónis). Acțiunea de a califica. – Și -áție și -áre.
5. [DEX '09] CALIFICAȚIE, calificații, s. f. (Înv.) Calificare. – Din fr. qualification, lat. qualificatio.
6. [MDA2] calificație sf [At: ODOBESCU, S. II, 125 / V: ~țiune / Pl: ~ii / E: fr qualification] 1-3 Calificare (1-3).
7. [DLRLC] CALIFICAȚIE, calificații, s. f. (Învechit) Calificare (2). Calificația ce da persoanelor despre care vorbea era atît de ingenioasă, încît ai fi zis că le pune un fier roșu pe frunte. BOLINTINEANU, O. 378.
8. [DLRM] CALIFICAȚIE, calificații, s. f. (Înv.) Calificare. – Fr. qualification (lat. lit. qualificatio).
9. [DN] CALIFICAȚIE s.f. Calificare. [< fr. qualification].
10. [DOOM 3] calificație (înv.) (desp. -ți-e) s. f., art. calificația (desp. -ți-a), g.-d. art. calificației; pl. calificații, art. calificațiile (desp. -ți-i-)
11. [DOOM 2] calificație (înv.) (-ți-e) s. f., art. calificația (-ți-a), g.-d. art. calificației; pl. calificații, art. calificațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL