1. [DEX '09] CALICIU, calicii, s. n. 1. (Bot.) Învelișul extern al florilor, alcătuit din sepale libere sau unite. 2. Vas liturgic de forma unei cupe; potir (2). 3. (Anat.) Zonă a rinichiului prin care urina se scurge în bazinet. – Din fr. calice, lat. calyx, -cis.
2. [MDA2] caliciu sn [At: DA / V: ~cix / Pl: ~ii / E: fr calice, lat calyx, -icis] 1 Vas liturgic de forma unei cupe Si: potir. 2 (Bot) Învelișul extern al florilor, alcătuit din sepale libere sau unite. 3 (Atm) Zonă a rinichiului prin care se scurge urina în bazinet.
3. [CADE] *CALICIU (pl. -iciuri) sn. 🌿 Potirul unei flori (🖼 754) [fr. < lat.].
4. [DEX '98] CALICIU, calicii, s. n. 1. (Bot.) Învelișul extern al florilor, alcătuit din sepale libere sau unite. 2. Vas liturgic de forma unei cupe; potir (2). 3. (Anat.) Zonă a rinichiului, prin care urina se scurge în bazinet. – Din fr. calice, lat. calyx, -cis.
5. [DLRLC] CALICIU, calicii, s. n. Învelișul extern al florilor, alcătuit din sepale.
6. [DLRM] CALICIU, calicii, s. n. Învelișul extern al florilor, alcătuit din sepale. – Fr. calice (lat. lit. calyx, -cis).
7. [DN] CALICIU s.n. 1. Înveliș extern al florii, format din sepale. 2. Cupă, potir. 3. Parte a bazinetului în care se colectează urina. [Pron. -ciu. / < fr. calice, cf. gr. kalyx = boboc de floare].
8. [MDN '00] CALICIU s. n. 1. totalitatea sepalelor unei flori. 2. cupă, potir. 3. (anat.) parte a bazinului în care se colectează urina. (< fr. calice)
9. [Șăineanu, ed. VI] caliciu m. potirul floarei.
10. [Scriban] *calíciŭ, V. calice.
11. [MDA2] calicix sn vz caliciu
12. [Scriban] *1) cálice n., pl. tot așa, ca nume (lat. cálix, cálicis, d. vgr. kýlix, cupă, pahar). Poet. Cupă, pahar. – Ob., dar greșit, calíciŭ (fr. calice).
13. [DOOM 3] caliciu s. n., art. caliciul; pl. calicii, art. caliciile (desp. -ci-i-)
14. [DOOM 2] caliciu [ciu pron. cĭu] s. n., art. caliciul; pl. calicii, art. caliciile (-ci-i-)
15. [MDO] caliciu
16. [DER] caliciu (calicii), s. n. – 1. Învelișul extern al florii. – 2. Vas liturgic, potir. Fr. calice. În terminologia ecleziastică se aude de obicei acel u consonantic, care nu se aude ca termen botanic; în plus, acesta din urmă are pl. caliciuri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL