1. [MDA2] calga sf [At: ȘIO / V: ga~ / E: tc kalga] (Tcî) 1-2 Locțiitor sau urmaș al hanului la tătarii din Crimeea, al cărui titlu era calga-sultan.
2. [MDA2] galga sf vz calga
3. [DAR] calga, calgale, s.f. (înv.) locțiitor, urmaș (al hanului tătăresc).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL