1. [DEX '09] CADAVRU, cadavre, s. n. Corpul unui om sau al unui animal mort; hoit, stârv, leș1. ◊ Expr. Cadavru viu (sau, fam., ambulant) = om foarte slab și palid. A călca (sau a trece) peste cadavre = a fi lipsit de orice scrupule în atingerea unui scop. – Din fr. cadavre.
2. [MDA2] cadavru sn [At: MACEDONSKI, O. I, 44 / Pl: ~re / E: fr cadavre] 1 Corp al unui om sau al unui animal mort Si: hoit, stârv. 2 (Îs) ~ viu (sau, fam, ambulant) Om foarte slab și palid. 3 (Îe) A călca sau (a trece) peste ~ re A fi lipsit de orice scrupule în atingerea unui scop.
3. [CADE] *CADAVRU (pl. -re) sn. Trup mort (în spec. de om; leș, hoit, stîrv, mortăciune: Și c’un hohot lung ~ul îl aruncă ’n fața Sfintei VLAH. [fr.].
4. [DLRLC] CADAVRU, cadavre, s. n. Corpul mort al unui om sau al unui animal. Mari lotri cu nume temute Cercat-au pe zînă s-o fure. Cadavrele lor putrezesc în reavăn pămînt de pădure. BENIUC, V. 85. ◊ Fig. Cadavru viu (sau, familiar, ambulant) = om foarte slab și palid. ◊ Expr. A călca (sau a trece) peste cadavre = a lupta pentru atingerea unui scop rău în mod crud, neomenos, fără a ține seamă de nimic; a fi lipsit de scrupule.
5. [DLRM] CADAVRU, cadavre, s. n. Om sau animal mort. ◊ Expr. Cadavru viu (sau, fam., ambulant) = om foarte slab și palid. A călca (sau a trece) peste cadavre = a fi lipsit de scrupule în atingerea scopului. – Fr. cadavre (lat. lit. cadaver).
6. [DN] CADAVRU s.n. Corpul unui om sau al unui animal mort. [< fr. cadavre, cf. lat. cadaver].
7. [MDN '00] CADAVRU s. n. orice organism animal mort. ♦ (fig., fam.) ~ ambulant = om extrem de slab. (< fr. cadavre)
8. [Șăineanu, ed. VI] cadavru n. corp mort sau mortăciune (vorbind de om).
9. [Scriban] *cadávru n., pl. e (fr. cadavre, d. lat. cadáver). Corp mort (hoĭt, stîrv, leș). Fig. Corp foarte slab saŭ uzat: omu acesta e un cadavru ambulant.
10. [DOOM 3] cadavru (desp. -da-vru) s. n., art. cadavrul; pl. cadavre
11. [DOOM 2] cadavru (-da-vru) s. n., art. cadavrul; pl. cadavre
12. [CECC] Cadavru viu – Cadavrul viu este titlul cunoscutei drame a lui Lev Tolstoi. Dar acest titlu, în cei peste 50 de ani care ne despart de apariția lucrării, a devenit (nearticulat) o expresie, lărgindu-și accepțiunea. În piesă, personajul principal Feodor Protasov simulează o sinucidere, după care continuă să ducă o viață promiscuă, de mort între cei vii. Astfel împerecherea de cuvinte: „cadavru viu” a ajuns să desemneze o căzătură, un suflet gol, un om inutil. Dar are și un sens mai vechi de om bolnav, sfîrșit de puteri. Cu această semnificație a folosit expresia Pușkin în cîntul 3 din poemul său Poltava, scris în 1828. lată versurile în traducerea lui G. Lesnea: „Deodată s-a sculat, trufaș, Mazepa, jalnică otreapă, Cadavru viu, ce slab și laș Gemuse c-un picior în groapă…” LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL