1. [DEX '09] CACOM, (1) cacomi, s. m., (2) cacomuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. (Zool.) Hermină. 2. S. n. Blană de hermină. – Din tc. kakım.
2. [MDA2] cacom sm [At: CANTEMIR, IST. 262 / V: cacum / Pl: ~i / E: tc kakum] (Zlg; îrg) 1 Animal asemănător cu dihorul, cu blana albă și vârful cozii negru Si: hermină. 2 (Prc) Blană prelucrată de cacom (1).
3. [CADE] CACOM sm. 1 🐒 Animal asemenea dihorului, cu blana albă și vîrful cozii negru; trăește în munții Scoției, în Germania, dar mai ales. în Asia (Mustela erminea) (🖼 699): Cum ai scăpat din labe de om? Întreba Jderu pe ~ DON. ¶ 2 Blana acestui animal: scoase o gevrea albă din buzunarul unei scurteici blănită cu ~ FIL. [tc. kakum].
4. [DEX '98] CACOM, (1) cacomi, s. m., (2) cacomuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. (Zool.) Hermină. 2. S. n. Blană de hermină. – Din tc. kakim.
5. [DLRLC] CACOM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Învechit) 1. Hermină. Ian spune-mi, drag vecine, Cum ai scăpat din lăbi de om? întrebă jderul pe cacom. DONICI, F. 101. 2. Blana acestui animal.
6. [DLRM] CACOM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Înv. și reg.) 1. (Zool.) Hermină. 2. Blana acestui animal. – Tc. kakim.
7. [Șăineanu, ed. VI] cacom m. 1. mic animal din N. Europei și al Aziei, care seamănă dihorului, cu blana scumpă albă, iar vârful coadei negrii (Putorius erminea); 2. blană de cacom: giubeaua blănită cu cacom NEGR. [Turc. KAKUM].
8. [Scriban] cacóm și (vechĭ) cacúm m. (turc. [d. ar.] kakum). Un fel de jder alb peste tot, afară de vîrfu coadeĭ, care e negru (putórius ermisea). Blana luĭ e foarte scumpă și se întrebuințează la mantalele suveranilor în marile ceremoniĭ. E și emblema integritățiĭ morale. V. și ermelin și mustelid.
9. [MDA2] cacum sm vz cacom
10. [Scriban] cacúm, V. cacom.
11. [DOOM 3] cacom2 (blană) (înv.) s. n., pl. cacomuri
12. [DOOM 3] cacom1 (animal) (înv.) s. m., pl. cacomi
13. [DOOM 2] cacom1 (animal) (înv., reg.) s. m., pl. cacomi
14. [DOOM 2] cacom2 (blană) (înv., reg.) s. n., pl. cacomuri
15. [DER] cacom (cacomi), s. m. – Hermină (Tutorius erminea). Tc. kakum (Roesler 594; Șeineanu, II, 70; Lokotsch 1020); cf. ngr. ϰαϰάούμι. Sec. XVII, înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL