1. [Șăineanu, ed. VI] Canibali m. pl. numele Indienilor indigeni în insulele din marea Caraibilor (nume alterat din Caribali sau Caraibi).
2. [DEX '09] CANIBAL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. Antropofag. ♦ Fig. Om crud, sălbatic, feroce. – Din fr. cannibale.
3. [MDA2] canibal, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr cannibale] 1 smf Antropofag. 2-3 smf, a (Fig) (Om) crud, sălbatic.
4. [CADE] *CANIBAL sm. 1 Cel ce se hrănește cu carne de om, antropofag ¶ 2 Fig. Om crud, crunt și sălbatic: care e mai brav, ~ul acesta care vrea sînge, sau eu, omul păcii? NEGR. [fr.].
5. [DLRLC] CANIBAL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. 1. Sălbatic care se hrănește cu carne de om; antropofag. 2. Fig. Om crud, feroce, dornic de vărsare de sînge.
6. [DLRM] CANIBAL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. Antropofag. ♦ Fig. Om crud. – Fr. cannibale.
7. [DN] CANIBAL, -Ă s.m. și f. 1. Sălbatic care mănîncă carne de om; antropofag. 2. (Fig.) Om crud, feroce. [< fr., it. cannibale, sp. canibal < cuv. caraib].
8. [MDN '00] CANIBAL, -Ă I. adj. (despre animale) care se hrănește cu indivizi din aceeași specie. II. s. m. f. 1. antropofag. 2. (fig.) om crud, feroce. (< fr. cannibale, sp. canibal)
9. [Șăineanu, ed. VI] canibal m. 1. cel ce se hrănește cu carne de om; 2. fig. om sălbatic.
10. [Scriban] *canibál, -ă s. și adj. (fr. cannibale, d. sp. canibal și caribal, care vine d. Caribe, insulele Antile locuite de dispăruțiĭ Caraibĭ, care erau antropofagĭ; it. cannibale). Antropofag. Fig. Om feroce.
11. [DOOM 3] canibal s. m., pl. canibali
12. [DOOM 2] canibal s. m., pl. canibali
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL