1. [DEX '09] BĂTĂLIE, bătălii, s. f. Luptă între armate, între grupuri, cete armate etc.; bătaie. ♦ Fig. Eforturi comune făcute în vederea îndeplinirii unei acțiuni importante (și urgente). – Din ngr. batália. Cf. it. battaglia.
2. [MDA2] bătălie sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 260 / V: (nob) ~ărie / Pl: ~ii / E: it battaglia] 1 Desfășurare a unei acțiuni militare de luptă în cursul unui război Si: bătaie (21). 2 (Fig) Eforturi comune făcute în vederea îndeplinirii unei acțiuni importante (și urgente).
3. [DEXI] bătălie s.f. 1 Luptă între armate, grupuri etc., desfășurată pe suprafețe întinse, într-un timp mai mult sau mai puțin îndelungat (care angajează forțe importante). Poveștile bătrîne și glumețe ale ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi (EMIN.). ◊ fig. Viața e o bătălie continuă. 2 fig. Efort, mobilizare pentru îndeplinirea unui scop. A inițiat o bătălie nemiloasă împotriva imposturii artistice. • pl. -ii. g. -d. -iei. /<ngr. μπατάλια, it. battaglia, lat. battalia, fr. bataille.
4. [CADE] *BĂTĂLIE sf. 🎖️ Luptă, bătaie: au făcut o movilă și o cruce mare de piatră pre unde au fost războiul bătăliei (NEC.); porni la ~ cu nădejdea în Dumnezeu (ISP.) [ngr. < it. battaglia].
5. [DLRLC] BĂTĂLIE, bătălii, s. f. 1. Ansamblu de ciocniri prin care se caută obținerea de rezultate militare importante, angajînd numeroase forțe de uscat, aeriene și navale, ale trupelor proprii și ale agresorului, desfășurate pe spații întinse și într-un timp mai mult sau mai puțin îndelungat; luptă, bătaie; război. Poveștile bătrîne și glumețe ale ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi. EMINESCU, N. 3. Bătălia de la Zărnești din 21 august 1690, cîștigată de Brîncoveanu cu armata romînă și turcească, fu cea din urmă în care vechile noastre legioane se luptară în mare bătălie rînduitî. BĂLCESCU, O. I 21. 2. Fig. Încordare, efort, mobilizare în vederea îndeplinirii unui pan de muncă propus. Pentru realizarea planurilor noastre, pentru transformarea lor în realitate, este necesară mobilizarea tuturor eforturilor oamenilor muncii, antrenarea tuturor celor ce muncesc în bătălia pentru îndeplinirea planului. Aceasta este una din sarcinile statului de democrație populară. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 670.
6. [DLRM] BĂTĂLIE, bătălii, s. f. Ansamblu de ciocniri prin care se caută obținerea de rezultate militare importante, angajînd numeroase forțe armate, desfășurate pe spații întinse și într-un timp mai mult sau mai puțin îndelungat; luptă. ♦ Fig. Încordare, efort în vederea îndeplinirii unui scop. Bătălia pentru îndeplinirea planului. – Ngr. batalia (<it.).
7. [Șăineanu, ed. VI] bătălie f. 1. bătaie mare, răsboiu între două oștiri dușmane: bătălia de la Călugăreni; 2. ordinea în care se luptă oștile; 3. expedițiune, stare de vrăjmășie între două popoare: au pornit la bătălie. [Formă modernă în raport cu bătaia (după serb. BATALIĬA), de care s’a diferențiat sub raportul sensului].
8. [Scriban] bătălíe f. (ngr. batália, d. it. battáglia, de unde și sîrb. batalija. V. bătaĭe). Luptă între armate.
9. [MDA2] bătărie1 sf vz bătălie
10. [DOOM 3] bătălie s. f., art. bătălia, g.-d. art. bătăliei; pl. bătălii, art. bătăliile (desp. -li-i-)
11. [DOOM 2] bătălie s. f., art. bătălia, g.-d. art. bătăliei; pl. bătălii, art. bătăliile
12. [DER] bătălie (bătălii), s. f. – Luptă, bătaie. It. battaglia, prin intermediul sb. batalija, sau mai puțin probabil, din ngr. μπατάλια.
13. [GTA] BĂTĂLIE (AERIANĂ), totalitatea luptelor aeriene (concomitente sau succesive) desfășurate într-o anumită perioadă de timp, pe baza unei concepții unice, cu scopuri operativ-strategice precise: cucerirea supremației aeriene, dezorganizarea transporturilor inamice, distrugerea sau slăbirea potențialului economic al adversarului etc. Bătălie aeroterestră, concepție unitară care presupune sprijinirea tancurilor și a infanteriei de către aviație, având ca scop nimicirea eșaloanelor 2 ale inamicului concomitent cu acțiunile asupra eșalonului 1, prioitare fiind acțiunile ofensive.
14. [DE] CEȘME, Bătălia de la ~, bătălie desfășurată în golful Ceșme, de pe țărmul turcesc al Mării Egee (iun. 1770), în timpul Răboiului Ruso-Turc (1768-1774), în care flota rusă a distrus pe cea turcă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL