1. [DEX '09] BĂNICIOARĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță; bănicer (3). – Baniță + suf. -ioară.
2. [MDA2] bănicioară sf [At: DAMÉ, T. 154 / V: ~cior sn / Pl: ~re / E: baniță + -ioară] 1-2 (Pop; șhp) Baniță (2) (mică) Si: bănicer (4-5). 3-4 Conținutul unei bănicioare (1-2).
3. [DEXI] bănicioáră s.f. Dim. al lui baniță; (reg.) bănicer. • pl. -e. /baniță + -ioară.
4. [CADE] BĂNICIOARĂ (pl. -oare) sf. dim. BANIȚĂ: găsi o ~ de mălaiu și se întorcea cu el acasă (ȘEZ.).
5. [DLRLC] BĂNICIOARĂ, bănicioare, s. f. Baniță. Dați-ne cu împrumut măcar jumătate de bănicioară de mălai. STANCU, D. 101. – Pronunțat: -cioa-.
6. [DLRM] BĂNICIOARĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță.
7. [Scriban] bănicĭoáră f., pl. e. Baniță mică.
8. [MDA2] bănicior sn vz bănicioară
9. [DOOM 3] bănicioară s. f., g.-d. art. bănicioarei; pl. bănicioare
10. [DOOM 2] bănicioară s. f., g.-d. art. bănicioarei; pl. bănicioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL