1. [DEX '09] BĂLȚĂTURĂ, bălțături, s. f. (Pop.) Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. ♦ Obiect colorat țipător, cu culori multe și neasortate, încărcat. – Bălțat + suf. -ură.
2. [MDA2] bălțătură sf [At: DAMÉ, T. / Pl: ~ri / E: bălțat + -ură] 1 Pată de altă culoare la animalele bălțate (2). 2 (Rar) Amestecătură fără pricepere și fără artă de diverse culori care nu se armonizează. 3-4 Obiect colorat (țipător sau) cu culori multe și neasortate. 5 (Prt) Pată (pe haină) care bate la ochi. 6 (Îvr) Un fel de pete albe pe piele. 7 (Bot; reg) Unguraș (Marrubium vulgare).
3. [DEXI] bălțătúră s.f. (pop.) 1 Pată de culoare deschisă la animale. 2 Obiect colorat țipător sau în culori multe și neasortate. • pl. -i. /bălțat + -ură.
4. [CADE] BĂLȚĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Pată albă sau de coloare deschisă la vitele bălțate ¶ 2 Pestrițătură, amestecătură nepotrivită de diferite colori (COST.); bălțături se chiamă și atunci cînd păreții casei se coșcovesc, iar petele se dau cu lut și apoi cu var (PAMF.) ¶ 3 🩺 pop. Pată albă ce se face pe piele, fără durere, dar greu de vindecat ¶ 4 🌿 VORONIC.
5. [DEX '98] BĂLȚĂTURĂ, bălțături, s. f. Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. ♦ Obiect colorat țipător, cu culori multe și neasortate, încărcat. – Bălțat + suf. -ură.
6. [DLRM] BĂLȚĂTURĂ, bălțături, s. f. Obiect colorat fără gust, cu culori multe și neasortate, încărcat. ♦ Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. – Din bălțat + suf. -ură.
7. [Șăineanu, ed. VI] bălțătură f. 1. lucru bălțat: bălțătura cea de vacă; 2. fig. amestecătură confuză (de colori pe o materie).
8. [Scriban] bălțătúră f. pl. ĭ. Lucru bălțat: hainele luĭ îs o bălțătură.
9. [DOOM 3] bălțătură (pop.) s. f., g.-d. art. bălțăturii; pl. bălțături
10. [DOOM 2] bălțătură (pop.) s. f., g.-d. art. bălțăturii; pl. bălțături
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL