1. [DEX '09] BĂLTĂU, băltaie, s. n. (Reg.) Băltoi. – Baltă + suf. -ău.
2. [MDA2] băltău sn [At: CREANGĂ, GL. / Pl: ~taie / E: baltă + -ău] (Reg) 1-2 Băltoi (1-2).
3. [DEXI] băltău s.n. (reg.) Baltă mare. • pl. -aie. /baltă + -ău.
4. [CADE] BĂLTĂU (pl. -tae) sn. 1 Baltă mică, îngrămădire de apă formată de ploaie sau de scurgerile izvoarelor: se adună, din șipotele ce izvorăsc de subdealuri, niște băltae adînci (CAR.) ¶ 2 Îngrămădire de apă sau de alt lichid vărsat pe jos pe o mare întindere: cînd ajunse la locul de luptă, văzu un ~ de sînge (ISP).
5. [DLRLC] BĂLTĂU, băltaie, s. n. (Rar) Augmentativ al lui baltă. Cînd ajunse la locul de luptă, văzu un băltău de sînge. ISPIRESCU, L. 134.
6. [DLRM] BĂLTĂU, băltaie, s. n. Băltoi. – Din baltă + suf. -ău.
7. [Șăineanu, ed. VI] băltău n. baltă mare: văzu un băltău de sânge ISP.
8. [Scriban] băltăŭ n. pl. ăĭe. Munt. Rar. Băltoagă.
9. [DOOM 3] băltău (reg.) s. n., art. băltăul; pl. băltaie
10. [DOOM 2] băltău (reg.) s. n., art. băltăul; pl. băltaie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL