1. [DEX '09] BĂIEȚAȘ, băiețași, s. m. Băiețel. – Băiat + suf. -aș.
2. [MDA2] băiețaș sm [At: OLLĂNESCU, H. O. 141 / P: bă-ie~ / V: (reg) ~ițaș, băe~ / Pl: ~i / E: băiat + -aș] 1-2 (Șhp) Băiețel (1-2). 3 (Dep) Băiețel (3). 4 (Pop) Băiețel (4).
3. [DEXI] băiețáș s.m. Băiețel. • pl. -i. și (reg.) băițáș s.m. /băiat + -aș.
4. [CADE] BĂIEȚAȘ sm. dim. BĂIAT.
5. [DLRLC] BĂIEȚAȘ, băiețași, s. m. Băiețel. Își aminti că a văzut-o în tovărășia băiețașului modest și sîrguincios, plecat la învățătură. C. PETRESCU, A. 446. Un băiețaș. frumos, ca de doisprezece ani, îmbrăcat foarte curat țărănește, ne ieși înainte și ne întrebă ce poftim. HOGAȘ, DR. 245. După ce alese un săbioi... un buzdugan năprasnic, voi să plece. – Plătește întîi, băiețaș, și apoi să pleci. ISPIRESCU, L. 137. Spune-mi, spune-mi, băiețaș, Unde-i drumul la oraș? TEODORESCU, P. P. 489.
6. [DLRM] BĂIEȚAȘ, băiețași, s. m. Băiețel. – Din băiat + suf. -aș.
7. [MDA2] băețaș sm vz băiețaș
8. [MDA2] băițaș sm vz băiețaș
9. [DEXI] băițáș s.m. v. băiețaș.
10. [DOOM 3] băiețaș s. m., pl. băiețași
11. [DOOM 2] băiețaș s. m., pl. băiețași
12. [Argou] băiețaș de cartier expr. adolescent cu comportament antisocial.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL