1. [MDA2] buricel sn [At: DAMÉ, T. 10 / Pl: ~e / E: buric + -el] 1-2 (Pfm; șhp) Buric (2) (mic).
2. [DEXI] buricel s.n. 1 (fam.) Buric mic (al copilului). 2 (reg.) Punctul unde se leagă crucea dinapoi cu piscul dinapoi al carului. • pl. -le. /buric + -el.
3. [Șăineanu, ed. VI] buricel m. Mold. punctul carului unde se leagă crucea dinapoi cu piscul dinapoi. [Cf. buric 5].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL