1. [MDA2] buduluire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: budului] (Reg; nob) 1 Hoinărit1. 2 Alungare. 3 Căutare amănunțită.
2. [MDA2] budului [At: LB / V: buduli / Pzi: ? / E: mg (el)bódulni] 1 vi (Reg) A hoinări. 2 vt A alunga. 3 vi A căuta cu de-amănuntul Si: a cotrobăi, a scociorî.
3. [CADE] ❍BUDUL(U)I (-luesc, -lesc) I. vb. intr. Trans. A hoinări, a umbla fără căpătîiu. II. vb. tr. și intr. Trans. Băn. A scotoci, a cotrobăi: budulește prin lucrurile ce erau pe acolo (MERA) [ung. (el ) bodulni].
4. [DER] budului (-uesc, -it), vb. – A hoinări, a vagabonda. Mag. bódulni (DAR; Gáldi, Dict., 111). În Trans., de mică circulație; paralel se aude și forma budușlui, din mag. bujdosni.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL